Castrul roman Drobeta a fost prima cetate

Author: Niciun comentariu Share:
castrul roman drobeta fost prima cetate

Castrul roman Drobeta a fost prima cetate din piatră ridicată în Dacia (103-105) de împăratul Traian. Este un castru roman de apărare și un important centru militar și politic.

Inițial fiind construit pentru a adăposti 500 de soldați care asigurau paza podului. Se văd și azi fundațiile (refăcute de Constantin cel Mare) pe o suprafață de două hectare.

Castrul roman Drobeta

Se vad cele patru porți laterale, cu locuințe, cazărmi, depozite de arme. Străzile în centrul castrului unde a poposit însuși împăratul Traian în iarna anului 105. Castrul roman Drobeta , pe malul Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane.

S-au găsit în ziduri cărămizi cu ștampila legiunii a V-a Macedonica. Acest semn al datării construcției băilor în același timp cu construcția castrului și a podului.

Se vad vechi urme care atestă prezența umană pe teritoriul orașului Drobeta. Acestia au fost descoperite încă din epoca bronzului. Ca urmare a săpăturilor efectuate s-au găsit fragmente de elemente ceramice. Sunt din tipologia celor din Cultura Gârla Mare. Acestea sunt prezente sub formă de răspândiri.

Sapaturile arheologice

Săpăturile au fost făcute de P. Polonic și Grigore Tocilescu în perioada 1896 – 1899. Sa continuat de Alexandru Bărcăcilă în 1929 – 1932, Bărcăcilă în 1931, Grigore Florescu, Lucian Roșu.

Apoi urmeaza Mișu Davidescu și Mihail Gușiță în 1960 – 1965 și Mișu Davidescu în 1963 – 1970.
Arheologii au descoperit și un bordei hallsttatian târziu care prezenta urme de răspândiri ceramice .

Acestia sunt de origine dacică, precum și unele urme de pastă grosolană. Acestia sunt cu buză festonată și butoni.
Principalele resturi sunt reprezentate de cele datate în epoca romană.

Obiectivele principale sunt două, ansamblul podului construit de Apolodor din Damasc și castrul roman Drobeta. Aceasta s-a derulat din anul 101 și până în secolul al VII-lea al erei noastre.

Castrul roman Drobeta a avut de-a lungul întregii sale existențe cel puțin cinci faze consecutive.Acestia sunt o construcție și o consolidare a cetatii . Prima fază o constituie cea de construcție propriu-zisă care a început în anul 101 și a continuat până la începutul domniei împăratului Hadrian.
Castrul avea o formă dreptunghiulară și era înconjurat de un zid, numit incintă.

A fost ridicat în opus caementicium cu parament opus vittatum. Avea prevăzute patru porți: praetoria, decumana, principalis dextra și sinistra.
Toate turnurile, cele intermediare precum și cele ridicate la colțurile castrului aveau același stil .

Aveau acelasi stil și mod de construcție. Zidul curtinei era dublat la interior și prezenta drum de strajă numit agger. Pe exteriorul zidului era săpat un șanț de protecție.

Columna lui Traian

Pe Columna lui Traian, apare interiorul castrului unde existau construcții din lemn și bârne. Există o probabilitate ce poate fi adevărată. Unele resturi a unor zidării sunt mai vechi .

Ele aparțin primei etape de existență. In acest caz se spune că doar principia și poate latera să fi fost făcute din zid.
A doua etapă, este cea din epoca lui Hadrian.

A fost caracterizată de existența la interiorul castrului a unor construcții realizate din zid. Acestea aveau diferite destinații ca.
Pretoriul (locuința ofițerilor), cazărmi, spital (valetudinarium) sau hambare (horrea).

Este de remarcat că pretoriul și spitalul aveau tipicul hanurilor antice. Erau cu încăperi celulare cu dispunere sub formă de careu. Aceasta avea un spațiu central încadrat de porticuri.

Castrul roman

Castrul avea două străzi principale numite via praetoria și via principalis .
Alte două străzi, via quitana și via sagularis, aveau prevăzute porticuri din lemn. Clădirile cazărmilor aveau forma de L și aveau camere destinate fiecărei subunități. Latura lungă a clădirii fiind flancată de câte un portic din lemn. Hambarele, două la număr, erau dispuse simetric în latera.

Curtea sacră era pavată cu cărămidă. Ea era mărginită de oecus pe latura din fund. În centru exista un sacellum cu plan absidat spre interior. Aceasta avea o formă de patrulater spre exterior.
A treia fază de construcție a fost datată ipotetic în anii de domnie a împăratului Gallienus.

Portile castrului Drobeta

Atunci au fost închise trei porți: decumana și două principales. Portile construindu-se pe locul lor câte un turn mare exterior cu o formă pătrată a planului. Atunci s-a refăcut poarta principală praetoria.
Ea fiind flancată cu două turnuri semicirculare exterioare. S-au dublat turnurile exterioare și cele de colț .

Turnurile exterioare erau sub formă de sector de cerc și de patrulater. Șanțul exterior a fost umplut și s-au amenajat alte trei șanțuri mai largi. Acestea au fost mai adânci dispuse paralel la o distanță adecvată față de turnurile exterioare.
Principia a fost modificată după un plan bazilical și totul a fost reconceput în jurul unui coridor lat.

Cazărmile au fost împuținate și modificate. Cazărmile au căpătat formă dreptunghiulară și camerele de interior au fost regândite. Au fost impartite in două grupuri ce formau fiecare câte o locuință tipică . Erau concepute pentru trupe de limitane.

Previous Article

Muzeul Portile de Fier de la Drobeta

Next Article

Mănăstirea Bârsana

You may also like

Daca v-au placut aceste articole va rog lasati un comentariu !

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: