SPORT
sport

Sport pentru corpul uman

Un Sport reprezintă o activitate de natură fizică și poate implica și competiția. Prin Sport se intelege o activitate care poate influenta stilul de viată. Aceasta este sănătatea sau personalitatea unui om.

Sportul pentru corpul uman este o adevarata oaza de sanatate.De aceia sportul trebuie practicat frecvent .
Sporturile se pot categorisi în individuale (de exemplu atletism, haltere, tir sportiv). Sau de echipă (de exemplu baschet, canotaj). Deși sunt numite sporturi în mod greșit, unele ramuri (fotbal, baschet, handbal etc.) sunt de fapt jocuri sportive.

SPORT

Studiul dezvoltării sportului în istoria umană, poate arăta schimbări sociale semnificative survenite de-a lungul secolelor, în diferite culturi. Conceptul de sport ca o activitate ce implică abilitățile umane de bază, fizice și mentale. El urmărește îmbunătățirea acestor abilități pentru a fi utilizate mai eficient. Studiul sugerează faptul că sportul este probabil la fel de vechi ca dezvoltarea inteligenței umane.

Pentru omul primitiv, activitatea fizică a fost doar un mod de a-și îmbunătăți cunoștințele despre natură și, în aceeași măsură, un mod de a stăpâni mediul din jurul lui.Definirea exactă a ceea ce separă un sport de alte activități de agrement variază între surse.

Cel mai aproape de un acord internațional cu privire la o definiție este oferit de SportAccord, care este asociația pentru toate cele mai mari federații sportive internaționale (inclusiv asociația de fotbal, atletismul, ciclismul, tenisul, călăria etc.) și este, prin urmare, reprezentativ de facto de sport internațional.

Sporturile se pot categorisi în individuale ( atletism, haltere, tir sportiv) .Sau de echipă (fotbal,baschet, canotaj). Deși sunt numite sporturi în mod greșit, unele ramuri (fotbal, baschet, handbal etc.) sunt de fapt jocuri sportive.Studiul dezvoltării sportului în istoria umană, poate arăta schimbări sociale.

Acestea sunt semnificative survenite de-a lungul secolelor, în diferite culturi. Conceptul de sport ca o activitate ce implică abilitățile umane de bază. Pot fii fizice și mentale, urmărește îmbunătățirea acestor abilități pentru a fi utilizate mai eficient. Ele sugerează faptul că sportul este probabil la fel de vechi ca dezvoltarea inteligenței umane.

Pentru omul primitiv, activitatea fizică a fost doar un mod de a-și îmbunătăți cunoștințele.Acestea au fost despre natură și, în aceeași măsură, un mod de a stăpâni mediul din jurul lui.Definirea exactă a ceea ce separă un sport de alte activități de agrement variază între surse.

Sportul pentru corpul uman

Sportul este cel mai aproape de un acord internațional cu privire la o definiție este oferit de SportAccord. Aceasta este asociația pentru toate cele mai mari federații sportive internaționale (inclusiv asociația de fotbal, atletismul, ciclismul, tenisul, călăria etc.). Deci este prin urmare, reprezentativ de facto de sport internațional.

Activitatea fizică regulată te ajută să îți păstrezi abilitățile mintale cheie de-a lungul vieții. Aceste abilități sunt extrem de importante și includ gândirea critică, învățarea sau memoria.

Cercetările ultimilor ani au demonstrat că este foarte util să încerci o combinație între activități aerobice și unele de întărire a mușchilor. Participarea la aceste tipuri de activități de trei până la cinci ori pe săptămână. Se face timp de cel puțin 30 de minute, poate oferi nenumărate beneficii pentru sănătatea ta mintală.

Când ești activ, mintea ta este distrasă de la factorii de stres de care te lovești în fiecare zi. Exercițiile fizice te vor ajuta să reduci nivelurile hormonilor responsabili cu stresul. Acest lucru îți va fi de folos cu siguranță atunci când vei avea o zi mai proastă.

Practicarea unui sport este deosebit de importantă. Te ajută extrem de mult la alungarea gândurilor negative și a frustrărilor acumulate de-a lungul zilei.
În același timp, aceste exerciții stimulează producerea de endorfine. Acești potențiatori naturali ai bunei-dispoziții sunt cei care pot menține stresul și depresia la un nivel minim.

Endorfinele sunt cele care te pot ajuta să te simți mai relaxat și mai optimist după un o zi dificilă. Totuși, experții sunt de acord că este nevoie de mai multe cercetări în domeniu pentru a determina relația dintre sport și depresie. Beneficiile de pe urma activităților fizice nu pot fi, însă, trecute cu vederea

Campionatul Mondial de fotbal din AFRICA de SUD – 2010

Două mii zece, vine încet dar îl aud,
Vine în Africa de Sud.
Multe echipe au venit,
La un mondial cinstit.

Leopardul BONCU este,
O mascotă de poveste.
L-au ales fără rival,
Pentru acest mondial.

Treizeci şi două de echipe,
În opt grupe –s împărţite.
Îs echipe de valoare,
Cu loturi de mondiale.

Repede trecură anii,
Se inventă jabulanii.
Este o minge prea discretă,
Pentru o finală cochetă.

În finala-i recital,
Cu Spania acum pe val.
Cu Olanda a jucat,
Cu unu zero au câştigat.

Cinci goluri Muller a dat,
Fiindcă el era dotat.
Golgheter a devenit,
Germanii l-au prea slăvit.

Orice mondial începe,
Dar odată se sfârşeşte.
Spania este bucuroasă,
Prima cupă a dus-o acasă.

dodorel62-Severin

Cupa Campionilor Europeni 1986

Era în anul optzeci şi şase,
Toţi stăteam la noi în case.
Şi priveam cu înfrigurare,
Tragerea la sorţi cea mare.

Erau treizeci şi două în joc,
Ne rugam să avem noroc.
Când de odată am văzut,
Cum STEAUA noastră a căzut.

Cu Vejle în deplasare,
Chiar în Danemarca mare.
Primul tur a fost egal,
Steaua, acum era pe val.

În sfârşit veni returu,
Şi i-am bătut cu patru unu.
Balint, Stoica, Radu doi,
A dus Steaua în turul doi.

Şi acum în turul doi,
Erau adversari mai noi.
Şi –n miracole eu cred,
Am căzut chiar cu Honved.

Cu Honved din Budapesta,
Sperăm să vedem fiesta.
La ei cu greu am cedat,
Dar acas ’ ne-am răzbunat.

Cu Lăcătuşi zis, nebunu,
I-am bătut cu patru unu.
Multe goluri am marcat,
Şi în sferturi am intrat.

N-am avut noroc ca alţii,
Şi-am picat cu Kuusyi Lahti.
Acasă turu am jucat,
Zero, zero am terminat.

În Finlanda a avut loc,
Un retur groaznic de foc.
Noroc mare am avut,
Lăcătuşi goul a înscris.

Uite aşa cu chin, cu jale,
Suntem în semifinale.
Pentru noi totu-i perfect,
Am căzut cu Anderlecht.

Sorţii iar ne-au dăruit,
Un adversar de temut.
Dar am avut noroc iară,
Că jucăm la ei afară.

Pe noi nu ne-au speriat,
La Bruxelles au câştigat.
Unu zero, scor final,
Dar Steaua a dat recital.

Şi cum ori ce meci se joacă,
Returul era acasă.
Steaua a fost de ne oprit,
Balint, Piţurca au înscris.

Fiindcă ei jucau acas ’,
Steliştii s-au răzbunat.
Cu trei zero au câştigat,
Şi-n finală au intrat.

Şi cum Steaua a înscris uşor,
Toţi românii aveau un dor.
Cupa Campionilor
Va fi a steliştilor.

În sfârşit marea finală,
E pe-un stadion de gală.
Şapte mai optzeci şi şase,
Toţi românii stau în case.

Meciul acum o să-l vezi
Pe stadionul Sanchez.
Să vedem marea finală,
Cu Barcelona, rivală.

Barcelona sa gândit,
Steaua i–i uşor de învins.
Ei i-au luat peste picior,
Şi n-au putut să dea gol

Când arbitru a fluierat,
Gata meciul sa gătat.
Barcelona a înnebunit,
Zero, zero sa sfârşit.

Prelungirile au sfârşit,
Scorul nul sa menţinut.
La penaltyuri o să treacă,
Finală să o sfârşească.

Şi cum Dumnezeu e mare,
Steaua noastră noroc are.
Dukadam cu a sa valoare,
De penaltyuri teamă n-are.

De la punctul cel cu var,
Schuster şi cu Archibal.
Alonso şi cu Marcos,
N-au avut nici ei noroc.

Dukadam cu a sa figură,
De spanioli nu se îndură.
Spaniolii trag, ratează.
Patru şuturi le parează,

Lăcătuşi şi cu Balint,
Ei au fost de ne oprit.
La penaltyuri tare au tras,
Cu doi zero au câştigat.

În sfârşit ziua a sosit,
Visul li sa îndeplinit.
Cupa aceia mult visată,
E la Steaua prima dată.

dodorel62-Severin

Finala de tenis de la Roland Garros 1970

Tenismeni în lumea asta,

Au tot fost şi vor mai fii.

Dar ca Ţiriac, Năstase,

Nimeni nu se vor găsi.

Şi în anul şaptezeci,

De citeşti tu ai să vezi.

Cum în Franţa, la Paris,

Doi români ei au învins.

Au jucat finala tare,

Cu America cea mare.

Pe Roland Garros pe zgură,

O finală pe măsură.

La Roland Garros se ştie,

Ai noştri Ion şi Ilie.

Au jucat la dublu meciul,

Şi au uimit occidentul.

Arthur Ashe şi Pasarell,

Se credeau stăpîni de fel.

Şi în finala cea de vis,

Ion şi Ilie au învins.

Le-au luat cupa de pe masă,

Şi au adus-o în ţara noastră.

Doar trei seturi au jucat,

Pe toate le-au cîştigat.

Şi de atunci şi pînă acum,

N-a mai ajuns vre un român.

La Roland Garros să joace,

Ca Ţiriac şi Năstase!

dodorel62-Severin

Finală de la Sevilla 1986

Era o primăvară călduroasă,
Cu toţii visam la o finală prea frumoasă.
Era în şapte mai optzeci şi şase,
Stăteau românii cu toţii în case.

Şi ziarul ,, Marca,, în zori scria,
Că Barca lor va câştiga.
Că joacă cu-o echipă mică,
De care nici în vise n-are frică.

Şi dacă vrei meciul să-l vezi,
Pe stadionul Pizjuan să mergi.
Acolo la Sevilla în propria vizuină,
Doar Barcelona se credea a fi regină.

Dar iată că na fost aşa,
Şi şapte mai io seară rea.
Şi Steaua noastră î–i fericită,
De Dumnezeu e ocrotită.

Seara la ora douăzeci şi unu,
La televizor stătea românu.
Şi aşteptă cu înfrigurare,
Să înceapă o finală mare.

În poartă-i Dukadam cel mare,
De Barcelona, frică n-are.
Colonelu, Bărbulescu, Belodedici şi Iovan
Erau în apărare momentan.

La mijloc Boloni, Bălan şi cu Majearu,
Erau de nemişcaţi ca şi stejaru.
Balint, Lăcătuşi, Piţurcă,
Joacă în atac fără frică.

Jenei este antrenor,
Fără un nume sonor.
De Iordănescu ajutat,
Cu ei cupa au câştigat.

Meciul iată a început,
Barca e de neoprit.
Atacă-n valuri la poartă.
Ca să schimbe a lor soartă.

Ei atacă, trag de zor,
Dar nu au în şuturi spor.
Atacă cu-n ver şunare,
Dar de goluri parte n-are.

Steaua se apară corect,
Joacă fotbal mai discret.
La mijloc pasează rar,
Însă nu cu spor şi har.

Balint, Fiara şi Piţurcă,
Trag la poartă şi n-au frică.
Trag la poartă, dau în bară.
Şi mai dau cu mingi afară.

Când arbitru a fluierat,
Repriza întâi sa încheiat.
Barcelona-i disperată,
Zero, zero îi încheiată.

La pauză îs schimbări,
Pe tabelă nu-s urmări.
Barca, aleargă şi driblează,
Dar goluri nu se marchează.

Steaua joacă un joc mare,
Şi stau bine în apărare.
La mijloc au închis jocul,
Şi aşteaptă acum norocul.

Dumnezeu ia ajutat,
Meciul iată sa gătat.
Barcelona a înnebunit,
Zero, zero sa sfârşit.

Prelungiri încep să joace,
Nimeni nu o să mai marce.
Meciu arbitru a fluierat,
Prelungiri s-au încheiat.

Prelungirile au sfârşit,
Scorul nul sa menţinut.
La penaltyuri o să treacă,
Finală să o sfârşească.

Şi cum Dumnezeu e mare,
Steaua noastră noroc are.
Dukadam cu a sa valoare,
La penaltyuri teamă n-are.

De la punctul cel cu var,
Schuster şi cu Archibal.
Alonso şi cu Marcos,
N-au avut nici ei noroc.

Dukadam cu a sa figură,
De spanioli nu se îndură.
Spaniolii trag ,ratează.
Patru şuturi le parează,

Cu Patru mingi apărate,
Dukadam intră în carte.
E eroul nostru care,
La Steaua are valoare.

Lăcătuşi şi cu Balint,
Ei au fost de ne oprit.
La penaltyuri tare au tras,
Cu doi zero au câştigat.

În sfârşit ziua a sosit,
Visul li sa îndeplinit.
Cupa aceia mult visată,
E la Steaua prima dată.

Şi acum în România,
Foarte mare-i bucuria.
Steaua –i echipa din Est,
Ce a luat cupa în secret.

Au luat cupa acum acasă,
Şi e tare bucuroasă,
Au pus-o în vitrina lor,
Cupa Campionilor.

dodorel62-Severin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.