Pădurea Amazoniană ,cunoscută și ca Amazonia este o pădure umedă de foioase . Aceasta acoperă cea mai mare parte a bazinului Amazonului. Pădurea este situată în partea de nord a Americii de Sud, și se întinde pe teritoriul a 9 țări:
Brazilia, Peru, Columbia, Venezuela, Ecuador, Bolivia, Guyana, Surinam și Guyana Franceză, având o suprafață de 5,5 milioane de kilometri pătrați. Amazonia constituie peste jumătate de păduri tropicale rămase pe Pământ și reprezintă cel mai bogat ecosistem al lumii.
Pădurea Amazoniană
Cu aproape 390 de miliarde arbori divizați în 16.000 de specii,cu multe specii încă nedescoperite și endemice. 60% din pădure se află pe teritoriul Braziliei, 13% se află în Peru, 10% se află în Columbia iar restul este împarțită de celelalte șase state. În anul 2008 Pădurea Amazoniană a fost canditată pentru cele „7 Noi Minuni ale Naturii”.
Pădurea Amazoniană sau plantatia s-a format probabil în era Eocen, și se estimează că există de cel puțin 55 de milioane de ani. După extincția Cretacic-Terțiară, dispariția dinozaurilor.Clima umedă a permis pădurii tropicale să se răspândească pe întregul continent. În perioada Eocenului, se crede că bazinul Amazonului a fost împărțit în două. Apa din partea estică se varsă spre Atlantic, în timp ce în partea vestică, apa curgea spre Pacific prin Bazinul Amazonian.
Pădurile tropicale găzduiesc foarte multe specii, iar în Pădurea Amazoniană se găsesc cele mai multe specii, depășind Africa și Asia. Una din zece specii cunoscute în lume, trăiește în pădurea Amazoniană. Consituind cea mai mare colecție de plante și specii de animale din lume. Regiunea cuprinde aproximativ 2,5 milioane de specii de insecte.
Flora si Fauna
Zeci de mii de specii de plante, și aproximativ 2000 de specii de păsări și mamifere. Până astăzi, aici s-au clasificat cel puțin 40.000 de specii de plante, 2.200 de specii de pești, 1.294 specii de păsări, 427 mamifere, 428 amfibieni și 378 specii de reptile. Una din 5 păsări din lumea intreaga, trăiește în pădurile Amazoniene.
Doar în Brazilia, savanții au descoperit între 96.660 și 128.843 specii de nevertebrate. Tot aici se găsesc și cei mai mari prădători precum jaguarul și anaconda. Aici se găsesc și anghile care produc șocuri electrice, piranha, și diverse specii de broaște periculoase care secretă venin.Pericolul nu vine doar de la prădatori, ci și de la numeroși paraziți sau lilieci vampir care răspandesc rabia.
Jungla Amazoniana
În Jungla Amazoniană trăiesc un număr mare de grupuri etnice distincte. Acum 500 de ani triburile de aici erau semi-nomade, se hrăneau din vânat, pescuit și agricultură. Peste 2000 de triburi care au existat în secolul 16 au dispărut ca o consecință a stabilirii europenilor. O parte din ei fiind asimilati în populația braziliană.
Triburi in padurea amazoniana
În 1997 s-a estimat ca ar exista aproximativ 300.000 de indivizi, grupați în 200 de triburi. Numărul este mult mai mare, dacă am calcula și aceia din orașele braziliene. În anul 2007 s-a confirmat prezența a 67 de triburi care trăiesc separat de civilizație și care nu au contact cu lumea exterioară. Originea lor nu este foarte clarâ.
Primele triburi se pare că au ajuns aici la sfarșitul ultimei ere glaciare.
Urme ale brazilienilor nativi datează din perioada de după migrația Asiatică. Brazilienii nativi nu au lăsat prea multe dovezi arheologice. Chiar și așa, climatul și solul acid ar fi distrus aproape orice urmă a materialului cultural, incluzând lemne și oase.
Nu se cunosc multe despre istoria acestei regiuni înainte de anul 1500. Excavări recente au descoperit așezări omenești, conținând sute de case, indicând o structură socială și economică complexă. Primii exploratori portughezi au ajuns în Brazlilia în aprilie 1500, și au găsit, spre uimirea lor. O așezare bogată in resurse, ocupată de sute de mii de oameni care trăiau într-un „paradis” de bogății naturale.
Populatia bastinasa
În perioada când portughezii au ajuns aici, pe teritoriul Braziliei se găseau peste 2000 de triburi. Populația băștinașă a început să se decimeze cu venirea portughezilor. Portughezii au adus cu ei diverse boli precum tuberculoza, variola, la care băștinașii nu aveau imunitate.
Relațiile bune între portughezi și băștinași aveau să înceteze în următorii ani. Coloniștii au început să aibă copii cu femei indiene, creând o nouă generație ce avea mai apoi să devină majoritate.
Portughezii au încercat să profite după resursele găsite aici și au încercat să folosească băștinașii ca sclavi.
Aceștia erau greu de capturat, și datorită bolilor aduse, numărul lor a scăzut foarte mult.
