Mineritul din Romania fiind de acum in moarte cerebrala

Author: Niciun comentariu Share:
mineritul romania fiind acum moarte cerebrala

Mineritul din Romania fiind de acum in moarte cerebrala nu mai poate fii salvat. Mineritul a început cu deceniu IV al secolului al XIX-lea. Acesta transformă liniştita din Vale a Jiului în principala sursă furnizoare de materii prime.Punerea în valoare a zăcămintelor de cărbune descoperite aici, marchează începutul revoluţiei industriale şi tehnice.Mineritul din Romania pătrunde cu repeziciune în tânăra industrie minieră.

Aceasta se profilează tot mai accentuat în bazinul carbonifer de pe cele două Jiuri.
Scoarța pământului (litosfera) conține o serie de minerale sub formă de zăcăminte de minereuri care după conținutul în 1.fier pot să fie: -feroase și -neferoase, 2.metale: – metalifere – nemetalifere (sare, gips, azbest, mică, feldspat).

Elementele unui mineral

Mineralele din baieseag sunt substanțe omogene din punct de vedere chimic și fizic. Ele sunt substanțe solide cristalizate în sisteme diferite de cristalizare. De aceasta ocupându-se ramura mineralogiei, cristalografia.
Exemple de minerale: cuarțul (SiO2), pirita (FeS2), galena (PbS), blenda (ZnS), calcopirita (CuFeS2), calcitul (CaCO3), gipsul (CaSO4*2 H2O). Sau fără a mai aminti formula chimică, sunt: stibina, rodocrozitul, baritina (baros = greu), grafitul (forma amorfă a diamantului) și diamantul.

Determinarea unui mineral se face prin cunoașterii proprietăților lui fizice: – culoare -luciu – spărtura (proaspătă neoxidată)
duritatea – clivajul (modul de spargere), greutatea specifică, proprietăți magnetice și radiactive etc.

Duritatea mineralelor

Duritatea mineralelor este o proprietate importantă în baieseag, aceasta determinând forma de exploatare a zăcământului). Mineralogul german-austriac Mohs a stabilit o scară a durității mineralelor după cum urmează: 1.talc, 2.gips, 3.calcit, 4.fluorina, 5.apatit, 6.ortoza, 7.cuarț, 8.topaz, 9.corindon, 10.diamant.
De aici rezultă că duritatea cea mai mare o posedă diamantul cu care putem zgâria toate mineralele, fapt pentru care la șlefuirea cristalelor de diamant se poate folosi numai praful de diamant.
Rocile

Rocile existente in subsolul tarii

Sunt asociații de minerale; cu studiul lor se ocupă geologia și ramura ei petrografia. După modul în care au luat naștere sunt -roci: magmatice sau vulcanice (andezite, bazalte etc)
-sedimentare (ce au luat naștere prin acțiunea de eroziune, transport și depozitare a apei sau vântului de ex. loess)
-metamorfice (cu alte de transformare a rocii inițiale prin factori din afară ca de presiune sau temperaturi ridicate).

Așa s-a format de exemplu: marmora sau zăcămintele de cărbuni. Rocile care nu conțin minerale, sau metale sunt numite „steril”.
Zăcămintele
Prin acțiunea vulcanilor care prin ajungerea magmei din adâncime prin crăpături ale scoarței terestre. Acestia aduc cu sine și minerale sau metale sub formă de filon de forme, mărimi diferite (miner. = vână).

Minerale din subteran

De exemplu minele (din Baia Sprie, Cavnic, Borșa) din județul Maramureș și din Munții Metaliferi, (regiunea Abrud, Roșia Montană, Țebea, Brad) precum și prin acțiunea de erodare și transport a apei, pe anumite văi (de ex. Arieș magh. Aranyos (aurifer) s-au găsit zăcăminte de aur sub formă de straturi.
Zăcămintele (după configurația și amplasarea lor în spațiu) pot apărea sub formă de:
filon (zăcământ) (sau vână în limbajul minerilor) de exemplu filon de aur.
cuib (zăcământ) de exemplu zăcămintele de molibden.
strat (zăcământ) toate minereurile din rocile sedimentare ca de exemplu cărbunii de pământ.

Prospectarea și exploatarea zacamintelor

Mineritul are două faze mai importante:
Prospectarea unui zăcământ din regiune, prin care se cercetează zăcământul prin metode geologice și geofizice (radiometrie, electrometrie, magnetism). Metodele geologice cele mai frecvente sunt: -șanțurile de suprafață, forajele geologice, – galerii (lucrare minieră orizontală) – sau puțuri de cercetare (lucrare minieră verticală).

Prin aceste metode se află informații utile despre zăcământ ca: – așezarea lui în spațiu – bogăția lui (rentabilitate) – adâncimea și întinderea lui. Toate aceste informații determină mai târziu metoda de exploatare.
Exploatarea sau extragerea minereului se poate face prin: -exploatare la suprafață (cariere, când zăcamântul este aproape de suprafața pământului) – sau exploatare subterană (mină).

Exploatari miniere

Exploatarea minieră constă din: -lucrări miniere de deschidere – de pregătire -exploatare propriu zisă. Lucrările miniere după orientarea lor în spațiu sunt:
orizontale: galeria, abatajul,
înclinate: planul înclinat, rostogolul
verticale: puțul, suitorul

Previous Article

Virusul COVID-19 fiind provocat acum de noul coronavirus

Next Article

Grupa sanguina cea mai predispusa la infectarea cu COVID

You may also like

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.